Su 21 de freàrgiu - Die internatzionale de sa Limba Materna
Die internatzionale de sa Limba Materna
Oe, su 21 de freàrgiu, s'afestat sa die internatzionale de sa limba materna, disposta su 1999 dae sas Natziones Unidas.
Su seberu de custa die est pro ammentare su sacrifìtziu de bator istudiantes de s'universidade de Dhaka in Bangladesh,
mortos su 1952 ca fiant manifestende pro sa libertade de impreare sa limba mama issoro, su bengali, afocadu dae sa limba
chi at impònnidu su podere tzentrale.
Su tema printzipale de custa die pertocat sa formula: “The information and communication technologies for the safeguarding and promotion of languages and linguistic
diversity”: tècnicas de informatzione pro sa sarvare e promòvere sas limbas in sa diversidade linguìstica.
A comunicare, oe prus de eris, cheret nàrrere a dare informatzione finas cun tretos mannos de tempus e de logu.
Sa limba materna podet lòmpere a unu rolu de comunicatzione noa e funtzionale, a costàgiu e in pare a sas limbas prus
connotas.
In sos annos sas Natziones Unidas ant leadu s'arresonu in pitzu de sas limbas locales, faghende a manera chi esserent
tuteladas cun provedimentos legislativos de importu, che a sa Carta Europea pro sas limbas de Minoria, chi dat àinas
meda pro chi s'afirment in su continente europeu. Su sardu e sas àteras limbas locales de s'istadu italianu sunt galu
arreende chi custa lege de importu bèngiat aprovada dae s'istadu, a manera de pòdere pònnere in atu sos inditos e sos
printzìpios de sas cartas internatzionale chi amparant sos deretos de s'òmine, incruidu su de pòdere faeddare e ispartzinare
sa forma linguìstica locale.
Sa Die internatzionale de sa limba materna nos 'ammentat chi sa limba est parte de su patrimòniu culturale de cadaunu
de nois. Sa limba rapresentat s’ànima prus funguda de s'identidade nostra e de sa cultura nostra. Sa connoschèntzia
linguìstica nos agiuat a crèschere in su cumprendìngiu de sa cultura nostra.
Ufìtziu Limba Sarda de s’Unione de sos Comunos de su Montearvu.
